„Micul Prinț”-recenzie

,,Micul Print”este o carte care are rolul de a educa atât copiii cât si adultii despre diferite aspecte ale vietii. Cartea este o aventura copilarească,dar si o invitatie la meditatie, naratorul acestei carti ajungând la concluzia ca exista un singur ,,acasa”, loc în care toate necazurile sau chiar neajunsurile îsi gasesc alinarea.

Profund filosofică și abstractă în același timp, ,,Micul prinț” este o carte este mereu de actualitate, tocmai datorită multiplelor niveluri de înțelegere. Povestea poate fi interpretată si ca o autobiografie metaforică a autorului dat fiind experiența tristă și pustiitoare a rătăcirii autorului prin deșertul Arab și apoi a exilului în America de Nord în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Recomand acestă carte deorece le oferă tuturor, copiilor sau adulți adevărate lecții de viată. Pentru un copil, lumea adulților poate fi uimitoare. Ce este acest „lucru” despre care ei mereu susțin că îl au de făcut? De ce refuză să alerge prin lanurile coapte de grâu sau să găsească forme în nori? Și de ce se presupune că copiii nu știu nimic? Vă amintiți când toate acestea vă derutau total și lumea adulților părea ceva atât de important, atât de mare, și totuși, atât de dureros de plictisitor? Așa este și pentru Micul Prinț, însă prin experiențele acestuia învățăm multe…Din acestă carte învățăm că trebuie să cercetăm lucrurile în profunzime, nu trebuie să ne ascundem sentimentele, s-ar putea să pierdem tot ceea ce e important, trebuie să ne judecăm pe noi înșine înainte de a-i judeca pe ceilalți, trebuie să ne iubim viața, trebuie să ne urmăm instinctele, uneori e nevoie să îi lăsăm pe cei pe care îi iubim să plece.

Nu în ultimul rând cartea este o invitație la socializare, esența legăturilor interumane. E bine știut faptul că în aceste vremuri în care toată lumea petrece mult timp în spatele unui monitor de calculator sau a unui ecran de telefon oamenii nu mai petrec timp cu prietenii, familia, nu mai socializează. Cartea trage un semnal de alarmă amintindu-ne că avem responsabilitatea de a păstra și alimenta legăturile cu prietenii. cunoscuții și familia. Deși, cum foarte bine subliniază Micul Prinț,

„Singur te simți și printre oameni. […] Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim. Iar oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de gata de la neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni.”

Lasă un comentariu

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe