Există cărți care, dincolo de simplitatea aparentă, țin ascunse după cortina cuvintelor adevărate lecții de viață pe care nu mulți au curajul să le spună. O astfel de carte este „Micul Prinț” de Antonie de Saint-Exupery.
Am citit această carte începând din clasa a patra în fiecare an, iar de un lucru sunt sigură:mesajul textului se schimba, odată cu fiecare etapă a vieții mele. La prima lectură, nu am înțeles de ce toată lumea era atrasă de această poveste, pentru că, după mintea mea de copil, nu tare înțelesesem nimic. Cu toate acestea, nu m-am dat bătută și am încercat să înțeleg secretul cărții, acela fiind faptul că în toți zace un mic copil care așteaptă să iasă la suprafață. Acum, în clasa a noua, când am recitit cartea, mesajul ascuns era cu totul și cu totul altul. Am înțeles, citind printre rânduri, puterea prieteniei și greutatea găsirii unui prieten adevărat „Cum însă nu mai există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni.”
Chiar dacă povestea și cartea în sine par doar o lectură pentru copii, eu cred că este o carte adecvată pentru toate vârstele. Sensibilitate, inocență, desen, prietenie și chiar dragoste sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le întâlnești când citești această operă de Antonie de Saint-Exupery. De aceea, recomand această carte tuturor, indiferent de vârstă, deoarece cu cât crești, viziunea ta asupra textului se schimbă, iar odată cu ea, se schimbă și felul în care privești lumea deoarece „Limpede nu vezi decât cu inima. Miezul lucrurilor nu poate fi văzut cu ochii.”.
